pasesc, pasesc alaturi de cineva, de fiecare data altcineva in plimbarile inserate
as vrea sa cunosc drumul, as vrea sa cunosc fiecare drum sa nu mai fiu nevoita sa-mi tin ochii deschisi si sa o vad
altfel...am umbra mult prea mare, ea nu incape in patratul din pavaj, iar tu te strecori in spatiile dintre
am renuntat demult sa ma plimb, in gand, cu barca, stau asa, usor departe de mal, pe luciul apei sperii cu intunericul ce-mi tremura cate o pereche de nuferi, iar luna ma face tovaras singuratic
sa ma privesc tarziu pe strazi inguste pictata in linii pe pereti, putin curbate, subtire insa?
mai bine inchid luna afara si eu ma pierd in coltul meu micut, impletesc stelute si oameni fara umbre din firicelele de praf ce-mi danseaza pe piele.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu